OMNIA

DESPRE DISTRUGEREA / PROFANAREA UNUI MONUMENT ISTORIC DE LA EPISCOPIA HUȘULUI

ianuarie 22nd, 2018 | de Husi Pe Surse
DESPRE DISTRUGEREA / PROFANAREA UNUI MONUMENT ISTORIC DE LA EPISCOPIA HUȘULUI
Local

„Considerăm prea timpurie o analiză istorică a episcopatului paretisitului Corneliu Onilă, care a păstorit eparhia Hușului între 21 noiembrie 1999, data hirotoniei, și 18 august 2017, data aprobării solicitării de retragere de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, deși putem constata nerealizarile culturale (mai degrabă lipsa lor) și distrugerea Seminarului teologic, o instituție cu tradiție, condusă în trecut de personalități marcante, cum ar fi Nifon Bălășescu, Melchisedec Ștefănescu sau Narcis Crețulescu.
Ansamblul Episcopiei Hușului, situat în municipiul Huși, strada Mihail Kogălniceanu, nr. 15, este înscris în lista monumentelor istorice (Cod: VS-II-a-A-06839) și cuprinde: biserica domnească, pivniţele domneşti, palatul episcopal, zidul înconjurător, monumentul (1893) și cenotaful (1889), mormintele episcopilor Inochentie (1752-1782) şi Meletie Istrati (1851-1857) de sub strana arhierească, și ale episcopilor Iacov Antonovici şi Grigorie Leu, de lângă Sfântul Altar (exteriorul catedralei) şi turnul clopotniţă.
Dintre realizările sale gospodărești amintim construirea zidului dintre clopotniță și Colegiul Agricol „Dimitrie Cantemir”, pe care ar fi putut încrusta măcar semnul crucii, execuția șarpantelor noi la sediul administrativ și turnul clopotniță, ridicarea unei noi reședințe episcopale (începută în 2009 și sfințită în 2010, un kitsch) în interiorul cărei se află și paraclisul „Sfinţii Sfinţiţi Mucenici Corneliu Sutaşul şi Ciprian al Cartaginei”. Intervenția energică a doamnei Maria Popa a împiedicat ridicarea kitsch-ului „rezidențial” lângă vechiul palatul episcopal, monument istoric, așa cum dorea ierarhul. Clădirea este una obișnuită, fără elemente arhitectonice eclesiatice, așa cum se obișnuiește în sânul Bisericii Ortodoxe Române. Pentru asigurarea accesului la „vila episcopală” a fost demolată o parte a zidului înconjurător (monument istoric) pentru construirea unei porți impunătoare.
În curtea Episcopiei Hușului a existat un cimitir, locul de veci al elitei orașului. În noiembrie 1887, creştinii care aveau mormintele rudelor aici erau chemați de episcop să exhumeze osemintele acestora în vederea nivelării cimitirului şi a realizării unei plantaţii.
În partea de răsărit a absidei Sfântului Altar a fost ridicat în septembrie 1889 un cenotaf de către episcopul Silvestru Bălănescu, alcătuit din pietre de mormânt, ale căror inscripții a fost publicate de istoricul Gheorghe Ghibănescu. Una dintre ele aparține episcopului Inochentie (1752-1782), a cărei inscripție am descifrat-o personal, nefiind publicată, la care se adugă cea a Anastasiei Hurmuzachi, soția lui Anastasie Panu, fruntaș pașoptist și președintele tribunalului Fălciu, decedată în 1820, apoi a lui Dimitrie și Ecaterina, părinții episcopului Meletie Lefter Brandaburul, împreună cu Elefterie și Căsandra, frații ierarhului amintit, precum și piatra sub care „zac adormiții noștri cari au pierit la luare orașului Izmail polcovnicul Ioan Vasilievici Mașlichin și căpitan Vasile Ivanovici și alți soldați de la Don, de supt comanda prea măritului nostru domn general grof Suvarov, și îngropați la biserica cu hramul sfinților Apostoli Petru și Pavel prin îngrijirea Episcopului Iacov în Huși la anul 1790 Dec. 11”.
Cenotaful oferă, așa cum se vede, informații genealogice care contribuie la creionarea datelor biografice a unor personalități locale, dar perpetuează în timp memoria identitară (sunt cele mai vechi pietre de mormânt păstrate în municipiul Huși).
Ceea ce nu au reușit nici măcar comuniștii, promotorii stalinismului ateist, a încununat opera distructivă fostului episcop Corneliu Bârlădeanu, care a demolat / mutat / profanat cu mânie proletară cenotaful (nu știm ce soartă are?) și l-a înlocuit cu mormântul ieromonahului Grigorie și a monahului Iacob (nu am auzit de ei). În interiorul cenotafului, episcopul Silvestru Bălănescu așezase osemintele adunate după nivelarea cimitirului din 1887.
Considerăm utilă intervenția energică a noului ierarh hușean în direcția restaurării cenotafului pe vechiul amplasament și a reluării activității culturale inițată de regretatul episcop Ioachim Vasluianul și întreruptă de paretisitul Corneliu Bârlădeanu.” – a declarat Costin Clit pentru HUSIPESURSE

 

Mormântul care a luat locul Cenotafului
Piatra de mormânt a Anastasie Panu.

Comments

comments