Fosta reşedinţă a Ceauşeştilor a fost deschisă oficial publicului. Palatul e neschimbat, după 26 de ani

martie 13th, 2016 | de H PS

Național

Fosta reşedinţă a familiei Ceauşescu, aflată acum în administrarea RAAPPS, a fost deschisă sâmbătă oficial publicului, intrând astfel în circuitul muzeal al Bucureştiului.

Apartamente in regim hotelier Husi - Omnia

În Bulevardul Primăverii, la numărul 50, sâmbătă după-amiaza zeci de oameni stau la coadă pentru a vedea fosta reşedinţă a familiei Ceauşescu. Deşi au făcut rezervare înainte pentru a putea vedea casa în care cuplul de dictatori şi cei trei copiii au locuit înainte de ’89, oamenii sunt nervoşi că nu pot intra imediat.

Vicepremierul Vasile Dîncu şi mai mulţi miniştri din Cabinetul Cioloş au ţinut o conferinţă de presă pentru a marca deschiderea oficială către public a imobilului, lucru care a decalat puţin rezervările. Un domn îmbrăcat cu o haină groasă de lână ţipă la staff-ul de la poartă, nemulţumit că a văzut oficialii intrând fără să stea la rând.

Palatul Primăverii, aflat în administrarea RAAPPS, este deschis publicului, după 26 de ani de la căderea comunismului în România. Tot după 26 de ani, la reşedinţa foştilor dictatori a venit şi Cristian Gheorghiu, care lucra aici înainte de ’89. Ultima dată când a văzut reşedinţa a fost în 22 decembrie 1989, când oamenii au luat cu asalt „palatul Ceauşeştilor” pentru a vedea dacă au robinete de aur sau nu. Mai târziu s-a dovedit că robineţii din „aur masiv” de fapt erau doar auriţi. O dată pe an venea o persoană care îi aduna pe toţi din casă şi îi ducea la Trezorerie pentru fi suflaţi cu un gram de aur.

Gheorghiu, deşi nu era un apropiat al familiei, i-a cunoscut pe aceştia suficient cât să afirme că „ea era rea, nu el”. Nicolae Ceauşescu era prietenos şi chiar se amuza de bancurile al căror personaj principal era, pe care i le spuneau cei de la Securitate, susţine Gheorghiu.

Palatul nu s-a schimbat în ultimii 26 de ani, însă „nu e întreţinut”. De asemenea, în ceea ce priveşte arhitectura şi decoraţiunile, deciziile au fost luate de arhitecţi, singura „pretenţie” a familiei Ceauşescu fiind ca pe terase, mozaicul să fie cu motive olteneşti, îşi aminteşte fostul angajat al familiei.