Istoria Colegiului Naţional „Cuza Vodă” din Huşi – Înfiinţarea şi evoluţia Liceului

Istorie Huseana

ISTORIC – Unitatea de învăţământ înfiinţată odată cu Unirea!

Odată cu creşterea populaţiei şcolare şi avântului învăţământului din mediul rural, datorat reformelor lui Spiru Haret, s-a simţit nevoia înfiinţării instituţiilor liceale şi în oraşul Huşi, în jurul căruia gravitau satele din judeţul Fălciu şi o parte a Vasluiului. Distanţele mari dintre satele fălciene şi centrele urbane liceale din Moldova a determinat intervenţiile locuitorilor pe lângă forurile competente, eforturi susţinute şi de intelectualii huşeni, dintre care s-au ramarcat: pr. Alexandru Ghiga, profesorii Ioan D. David, Ion Zelea Codreanu, A.H. Rosenfeld şi alţii.

Astfel au luat naştere Liceul particular de băieţi „Cuza Vodă” (1915), care funcţiona într-un imobil situat pe strada Ioan Mârza, şi Liceul particular de fete „Elena Doamna”(1915). Refugiul din Moldova, provocat de luptele din 1916, aduce un flux de refugiaţi din calea
armatelor inamice, pentru a căror copii sunt organizate 8 clase la Gimnaziul „Anastasie Panu”din Huşi, care funcţionează începând din 13 februarie 1917 ca Liceu.

Acum au loc şi primele încercări de reînfiinţare ale Seminarului teologic pe lângă Gimnaziul „Anastasie Panu”, la 1 iulie 1917 fiind închise cursurile speciale pentru elevii seminarişti, urmând înscrierea pentru clasa a Ia pînă la 15 septembrie.

Unirea Basarabiei cu Regatul României, din 27 martie 1918, urmată de celelalte provincii, are un rol decisiv în transformarea Gimnaziului „Anastasie Panu” în Liceul de băieţi „Cuza Vodă”.În expunerea de motive prezentată Senatului se specifică clar cauza acestei transformări:
„măreţul act al unirii Basarabiei cu Patria-Mamă a creat oraşului Huşi situaţia fericită de a fi, din margine de ţară, centrul vechei Moldave care cuprindea întreaga regiune a centrului Basarabiei. / Cel mai apropiat oraş din ţară în regiunea cuprinsă între oraşele Chişinău, Bender şi Cahul este Huşi. El trebuie să servească întreaga populaţie basarabeană cuprinsă în aceste limite ca centru de cultură. / În acest scop, huşenii, gândindu-se să vină în sprijinul fraţilor lor din Basarabia, au pregătit un internat pentru elevii basarabeni”

.
Decretul de înfiinţare a Liceului de băieţi „Cuza Vodă” va fi promulgat de regele Ferdinand I Întregitorul (1914-1927) la 22 septembrie 1918.
. Numele unionistului Anastasie Panu revine Şcolii primare de băieţi nr. 1 din Huşi, situată în aceeaşi curte cu Liceul (astăzi Şcoala nr. 3),păstrat până în 1948 când directorul instituţiei respective Ion Dumitraşcu trimite un emisar „să coboare firma şcoalei noastre, pentru a reface, eliminând numele lui Anastasie Panu, pe care l-a păstrat până acum”. Printr-un fals patriotism conducerea Gimnaziului „Anastasie Panu” (Şcoala primară nr. 3) încearcă să lege astăzi începuturile şcolii de Gimnaziul înfiinţat la 1889. Şcoala nr. 3 şi-a avut sediul pe strada Melchisedec Ştefănescu, unde străjuieşte şi astăzi vechiul local, care îi aparţine. De altfel localul Şcolii este cedat Şcolii Normale din Huşi, înfiinţată în 1919, care îl păstrează până la desfiinţarea sa din 1930.
.
Evoluţia Liceului de băieţi „Cuza Vodă” este influenţată şi de evenimentele politice şi militare din prima jumătate a secolului al XX-lea. Unii dintre directori şi profesori conduc formaţiuni politice locale extremiste, cei mai mulţi dintre directori îşi ocupă scaunul în funcţie de afinităţile politice, fapt recunoscut în perioada interbelică ca o cutumă. Pătrunderea trupelor sovietice în Nord-Estul României în primăvara anului 1944 provoacă refugiul instituţiilor huşene, vagonul în care era transportată arhiva şcolii şi bunurile profesorilor.

Elevii Liceului „Cuza Vodă” şi-au dat tributul de sânge pe câmpurile de luptă, pentru Patrie, în ambele conflagraţii mondiale.. Dintre cei căzuţi la datorie amintim: Nicolae N. David (1941), Iosif Şt. Hlubă (1944), Gheorghe Stoian (26 august 1941), Eugen V, Profir (8 iulie 1941), Ion Ţolea (1943), Vasile T. Andrian (septembrie 1944), Paul Barais (8 mai 1945), Teodor Dumitru Ardealu (12 martie 1945, Cehoslovacia), Laurenţiu Boghiceanu şi mulţi alţii rămaşi necunoscuţi.

Odată cu instaurarea guvernului comunist condus de către dr. Petru Groza se începe purificarea aparatului de stat, solicitându-se informaţii despre profesori, dorindu-se reînnoirea personalului didactic, de a cărei atitudine politică şi stare materială sunt preocupate noile autorităţi. În prim plan stau valorile sovietice, promovate prin consilierii educativi propuşi ministrului educaţiei, lupta de clasă şi delaţiunea. Opoziţia elevilor s-a concretizat prin constituirea Grupului clandestin anticomunist, organizat de Valeriu C. Neştian, a cărui membri sunt arestaţi de Securitatea huşeană în mai 1950 şi condamnaţi la închisoare.

Odată cu noul regim asistăm la schimbarea numelui Liceului. Astfel avem atestat în 1948 Liceul Mixt „Cuza Vodă”(1948), Şcoala Medie de 10 ani (după reforma învăţământului din 1948), numită şi Liceul Mixt din Huşi, apoi Şcoala Medie „Cuza Vodă”(din 9 ianuarie 1959), comasată între 1964 şi 1968 cu Şcoala Medie „Elena Doamna”. La 15 septembrie 1968 se separă Liceul „Mihail Kogălniceanu”, din care va lua naştere Liceul de Industrie Alimentară în 1973, unificat cu Liceul Agricol în 1974, rezultând astfel Liceul Agroindustrial din Huşi. Până în 1977
Liceul „Cuza Vodă” a fost unul cu profil teoretic (matematică-fizică), din 1977 devine Liceu Industrial cu profil mecanic. Începând cu 1 ianuarie 1986 trece sub patronajul Secţiei de Utilaj Complex din Huşi, care aparţinea Întreprinderii „1 Mai”din Ploieşti. Consiliul Popular Judeţean Vaslui predă la 1 ianuarie 1988 „Liceul mecanic „Cuza Vodă”, Întreprinderii „1 Mai” Ploieşti – Secţia Utilaj Complex Huşi-, reprezntată de Teodor Loghin, din subordinea Centralei Industriale de Utilaj Petrolier Ploieşti.

.
Evenimentele din decembrie 1989 se resimt în planul evoluţiei Liceului, dar mai ales asupra calităţii actului educaţional. Prin adresa cu nr. 318, din 4 mai 1990, colectivul didactic îşi exprimă dezacordul faţă de hotărârea Inspectoratului Şcolar Judeţean Vaslui de a transforma Liceul „Cuza Vodă” în Grup Şcoalar, demers susţinut de foştii absolvenţi, elevi şi părinţi. Pe 3 mai 1990 s-a decis înaintarea propunerii ca liceul să fie real umanist. Nouă denumire este Liceul Teoretic „Cuza Vodă”, cu profil realo-umanist.
Localurile Colegiului Naţional „Cuza Vodă” Liceul de băieţi „Cuza Vodă” menţine localul vechiului Gimnaziu. Ofensiva sovietică din 1944 are ca urmare retragerea trupelor germano-române. Până la 15 august 1944 bombardamentele sovietice nu au fost îndreptate asupra oraşului Huşi, unde staţionau numeroase efective germane. Localul Liceului, ocupat de trupele germane, apoi cele sovietice, este găsit devalizat de către directorul Mihai Bejenariu, revenit din refugiu44. Între 1949 şi 1957 localul este considerat neîncăpător de către corpul didactic, interveninduse la deputatul Mihail Ralea la 14 ianuarie 1958 pentu construirea aripii de Nord. În anul 1958 sunt realizate reparaţii capitale. Între 1964 şi 1968 dispune de două localuri, în urma unificării cu Şcoala Medie „Mihail Kogălniceanu”. Localul vechi beneficiază de reparaţii capitale în cursul anului 1969, datorate intervenţiilor directorului Ştefan Bahnariu.

. Cutremurele din 1977, 1986 şi 1990 afectează
clădirea localului vechi, supus unor reparaţii capitale în 1994, în timpul mandatului directorului Gheorghe Hoha.

Ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi inovării, din 18 ianuarie 2009, obţinut prin eforturile conducerii Liceului, reprezentată de prof. Manuela Iacob, în calitate de director, aduce un nou statut şi denumire: Colegiul Naţional „Cuza Vodă”. Redăm în continuare ordinul respectiv pentru eternitate.

În anul şcolar 2008-2009 s-a instalat sistemul de supraveghere video în ambele localuri şi a staţiei de radio, a cărei semnal este recepţionat în cele două corpuri.
Raportul primarului privind starea economică, socială şi de mediu a municipiului Huşi, în anul 2009,

Clădirea localului nou este construită în anii 1969-1970. Exteriorul clădirii a fost renovat între 2007 şi 2008, la iniţiativa şi stăruinţa doamnei Manuela Iacob. Sălile de clasă sunt amenajate cu ferestre şi uşi termopan. Mobilierul, nou şi modern, se încadrează în noile tendinţe estetice.

Sursă: Costin Clit

Comments

comments