Ofițeri hușeni – EROII HUSIULUI ÎN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL

Istorie Huseana

 EROII  HUSIULUI ÎN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL

O situație extrem de grea cunoaște populația orașului Huși în timpul primului război mondial. În toamnă anului 1916 și la Huși că în întreagă Moldova, au venit refugiați și militari. S-au construit în grabă barăci pentru armată. S-au amenajat aici în special spitale: în localul Gimnaziului „A.Panu” și al Școlii Profesionale de Fețe (lângă episcopie). În Școală Primară nr.1 de băieți s-a instalat secția de chirurgie, iar în cazarmă de dincolo de calea ferată, a funcționat un spital pentru contagioși. Un spital de bolnavii de tifos exantematic era în barăcile din pădurea Dobrina.

În ianuarie 1916, Primul Război Mondial era în plină desfășurare. Compozitorul George Enescu străbătea țara în lung și în laț pentru a răspândi muzică autentică, mai ales acolo unde era mai puțin cunoscută. Astfel la 16 ianuarie 1916 a avut loc un concert la sală teatrului din Huși, un concert de vioară, dat de George Enescu. Presă te atunci relevă faptul că a fost cu adevărat o sărbătoare pentru hușeni.

Printre eroii hușeni în acest război, amintim de căpitanul N. Ianculescu născut la Huși în 1883, din regimentul 12 dorobanți „D.Cantemir” Bârlad. S-a remarcat în luptă de la Topraisar din Dobrogea, în calitate de comandant al companiei a III-a, batalion 4 (în septembrie 1916), iar vară anului 1917 în luptele de la Mărășești. Ifanteria germană a pornit la atac în dimineață zilei de 24 iulie în zonă Movileni de Jos de pe Șiret și calea ferată Focșani – Mărășești. Locotenentul N.Ianculescu a reușit să oprească ofensivă inamică, dar moare lovit de o schijă de grenadă.

Locotenentul I. V. Drăguleț s-a născut pe 7 ianuarie 1889 în Huși. A urmat școală în orașul natal, urmând apoi Facultatea de Drept din Iași. Înrolat în Regimentul 12 infanterie Bârlad, la comandă companiei a IV-a mitraliere, a căzut eroic la al doilea atac al armatei austro-ungare în ziua de 2 noiembrie 1916 pe valea râului Oituz.

Locotenent D. Radu, născut la Huși, la 17 mai 1887, urmează școală primară și gimnaziul la Huși, iar școală militară la Iași și București. La izbucnirea războiului îl găsim avansat locotenent în Regimentul 15 infanterie, comandantul companiei a III-a din batalionul 2. A luptat în zonă Mărășeștilor, oprind cu unitatea să ofensivă inamicului în iulie 1917, în zonă Moară Roșie – Doagă și pe linia ferată Mărășești – Cozmesti. Inamicul s-a retras în dezordine. Prin spiritul de sacrificiu al acestui brav ofițer că și al miilor de ostași români, s-au salvat țara și neamul.

Dintre cei circa 338 combatanți hușeni, mai bine de jumătate au căzut la datorie.

În cinstea eroilor hușeni, în 1920, prin subscripție publică, s-a înălțat un monument în grădină publică și în față cinematografului Dacia.

Bucuria mării biruințe, care ne-a dus întregirea neamului, a pus capăt suferinței și lipsurilor. Hușii și-au reluat viață liniștită. Prin revenirea Basarabiei la patria-mamă, orașul nostru, fiind aproape de Prut, a devenit un important centru comercial și cultural.

Sursa prof. COSTIN CLIT Istoria Husilor  –  1995

Comments

comments