Paradoxul de la Casa de Cultură “Alexandru Giugaru” Huşi: Rezultate da, condiţii ba!

Local

Prin activitatea sa, instituţia de cultură îşi face simţită prezenţa atât în Huşi, cât şi în judeţ şi la nivel naţional. Surprinzător însă, condiţiile de desfăşurare a actului artistic sunt jalnice.

Directorul interimar al instituţiei, Gică Leon, confirmă că lipsa banilor şi-a spus cuvântul: “Sperăm că se vor găsi fonduri pentru reparaţiile de care are nevoie această clădire. Sperăm de la un an la altul că va fi mai bine, poate că, într-o zi, chiar aşa va fi!”.

Scurt istoric

Cu toate că este un oraş mic, Huşul a avut de timpuriu dorinţa de a-şi dezvolta partea artistică, aici organizându-se mai multe cercuri culturale.
“Cel dintâi care s-a gândit să ia o iniţiativă a fost doctorul Radu Kernbach, care a închiriat o cameră în fostul hotel de pe strada Ştefan cel Mare, îndemnându-i pe huşeni să discute aici probleme de ştiinţă şi literatură (1914). De aici s-a creat cercul cultural «Gânduri bune», cu sediul la băcania Pivnicieru, de langă biserica Sf. Voievozi”, se menţionează pe site-ul Casei de Cultură.
Printre cei care au frecventat cercul amintim avocatul Petru Gâdei, profesorul Gheorghe Vântu şi episcopul Nicodim. Au activat mai apoi şi alte cercuri (al preoţilor, al învăţătorilor, al studenţilor), iar, în paralel, au funcţionat mai multe coruri, iniţial legate de activitatea Seminarului Teologic, unde tânărul Gavril Muzicescu a venit la Huşi să înveţe muzică, devenind mai târziu părintele muzicii corale româneşti. După înfiinţarea Casei de Cultură în anul 1952, care l-a avut ca director pe profesorul Emilan Pascal, clădirea din strada Al. Giugaru a găzduit diverse manifestări culturale: teatrul de amatori, ansambluri corale şi folclorice, activităţi ale artiştilor plastici, un studio cinematografic, un cenaclu literar (condus mulţi ani de Ion Alexandru Angheluş). Corul Casei de Cultură a fost susţinut, de-a lungul anilor, de numeroase personalităţi, dintre care amintim pe George Vintilă, Sabin Pantza, Mihai Cozmei, şi dirijat de profesori precum Ioan Timuş, Liese-Lotte Vârnă, Maria Moraru şi Ion Mereuţă.

Personalitatea lui Alexandru Giugaru

La 15 octombrie 1987, instituţia de cultură huşeană a primit numele marelui actor Alexandru Giugaru, născut la Huşi, în anul 1897.
“Absolvent, în 1916, al Conservatorului de Artă Dramatică din Bucureşti, a jucat roluri de revistă, comedie şi film. În cinematografie debutează în 1925. Sunt memorabile rolurile din Năbădăile Cleopatrei (1925), Legenda celor două cruci (1925), O scrisoare pierdută (1953), D-ale carnavalului (1958) etc.”, se precizează în lucrarea “Istoria Huşilor”.
A jucat de multe ori alături de Grigore Vasiliu Birlic.
“La 23 ianuarie 1953, Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române oferă actorului Alexandru Giugaru titlul de Artist Emerit al Republicii Populare Române «pentru merite deosebite, pentru realizări valoroase în artă şi pentru activitate merituoasă». Ulterior, a primit şi titlul de Artist al Poporului. Pentru activitatea sa, în anul 1964, a obţinut Premiul de Stat”, potrivit wikipedia.

Sursa obiectivvaslui.ro

Comments

comments