Întrebat de gândul dacă se poate ajunge şi la impozitarea veniturilor diferitelor culte religioase, ministrul de Finanţe, Eugen Teodorovici, a răspuns că această discuţie poate avea loc la finele anului, când se va elabora bugetul pe 2016. El a precizat că această discuţie nu are loc acum, când se negociază noul Cod Fiscal şi noua lege a salarizării.
Discuţia despre impozitarea veniturilor Bisericii nu este una nouă şi a fost readusă în spaţiul public de multe ori după 1989, mai ales în preajma campaniilor electorale. Politicienii s-au ferit să vorbească însă deschis despre o astfel de posibilitate, mai ales că în multe campanii electorale, rolul Bisericii Ortodoxe, spre exemplu, a fost unul important pentru candidaţii înscrişi în bătăliile politice. De aceea, majoritatea mesajele venite dinspre spaţiul public au fost de susţinere a cultelor religioase, discuţia despre impozitarea veniturilor Bisericilor venind mai ales dinspre societatea civilă.
”Asta este o discuţie pe care o vom avea eventual la final de an, când facem bugetul pe 2016, dar nu se va discuta acum”, a fost răspunsul ministrului de Finanţe, Eugen Teodorovici, la finalul discuţiilor despre noul Cod Fiscal, când a fost întrebat dacă se poate ajunge la impozitarea veniturilor Bisericii.
Finantarea bisericii in alte tari europene
Franta: toate taxele religioase au fost desfiintate prin Constitutie in 1790, in urma revolutiei franceze. Legea prevede ca statul nu recunoaste si nu finanteaza niciun cult religios. In aceste conditii, 75% din veniturile cultelor sunt din colecte si donatii, restul fiind asigurat prin contributia benevola a credinciosilor care reprezinta 1% din venit. Statul nu aloca subventii cultelor si nici nu plateste salariile clerului. Cu toate acestea, bisericile construite inainte de 1905 sunt detinute si finantate de stat, iar autoritatile locale asigura cazarea preotilor.
Danemarca: toti membrii bisericii platesc o taxa catre aceasta, taxa care variaza in functie de oras. In general, taxa este de aproximativ 1% din venitul impozabil. Pe langa aceasta, 13% din venitul bisericii este asigurat de guvern .
Austria: taxa pentru biserica este obligatorie si reprezinta 1,1% din venitul impozabil . Destinatarii acestor bani sunt Biserica Romano-Catolica, Biserica Evanghelica si Biserica Veche Catolica, iar pe langa aceasta taxa biserica este scutita de impozite si statul plateste salariile profesorilor de religie .
Elvetia: finantarea difera de la un canton la altul, insa peste tot bisericile sunt sustinute prin taxe. In unele cantoane, cine nu doreste sa plateasca trebuie sa paraseasca biserica, in timp ce in altele taxa este platita si de companiile private .
Finlanda: si aici se plateste pentru biserica un impozit intre 1% si 2,25% din venit, in functie de oras. Impozitele bisericii sunt integrate in sistemul de impozitare national, iar cei care nu doresc sa plateasca trebuie sa faca o solicitare pentru a parasi biserica.
Italia: italienii sunt obligati sa plateasca o taxa in valoare de 0,8% din impozitul anual pe venit, iar fiecare contribuabil alege beneficiarul acestei contributii: biserica sau statul.
Polonia: statul sustine si finanteaza puternic biserica, insa de cativa ani s-a declansat o dezbatere cu privire la schimbarea modalitatii de finantare a acesteia, punandu-se problema introducerii unui impozit in acest sens .
Germania: toate persoanele care se declara ca apartinand unui anumit cult platesc 8-9% din impozitul pe venit catre acea biserica, taxele variind in functie de situatia financiara a fiecaruia. Incasarile sunt impartite intre Biserica Catolica, Luterana si Protestanta. Acest „impozit pentru biserica” este obligatoriu pentru cei care se declara membri ai unui cult. De altfel, toti angajatii trebuie sa isi anunte compania care este apartenenta lor religioasa pentru ca angajatorul sa retina impozitul
Cine doreste sa nu mai plateasca trebuie sa declare in scris ca paraseste biserica, dupa care nu mai poate primi anumite servicii din partea acesteia. Biserica Romano Catolica a decis ca persoanele care nu platesc taxa sa nu beneficieze de inmormantare religioasa
Biserica Catolica si cea Protestanta primesc subventii anuale din partea statului, pe langa impozitul care se ridica la aproape 10 miliarde de euro anual, aceste subventii fiind in anul 2000 estimate la 17 miliarde de euro . Guvernul plateste pentru renovarea si intretinerea catedralelor si a altor cladiri bisericesti, precum si salariile profesorilor de religie. Biserica nu este obligata sa plateasca taxe si nu este supusa niciunei supravegheri din partea statului.
Sursa gandul.info